Teatru pentru clasele I - VIII, cu cantece

Un fragment din piesa de teatru „Trupa compacta”:

(Decor: cinci-sase scaune, asezate intr-un semicerc mic. O masa si un scaun, lateral. Toti cei care intra pe scena vor avea textul piesei la ei. Costumele trebuie sa fie cat mai frumoase sau cat mai hazlii, dar sa nu se potriveasca deloc cu rolul respectiv. Intra Armina, se aseaza pe scaunul din mijloc, cu bratele deschise larg, sprijinite de spatarele scaunelor din stanga si din dreapta. Apoi intra pe rand patru elevi sau eleve si spiridusul, care intra penultimul. Intrarea se face astfel: cea care intra face semn celei de pe scaunul mai apropiat sa ii faca loc sa stea si ea; cele care sunt deja pe scaun duc degetul la gura si fac semnul tacerii, apoi se deplaseaza in liniste si cu miscari exagerate pe scaunul urmator, toate odata. Cand vine urmatoarea si le face semn sa se ridice, celelalte fac semnul tacerii si se deplaseaza cu cate un scaun, toate odata, etc. Ultimul vine Victor, si se aseaza in bratele primei eleve. Daca pana acum a fost tacere deplina, acum toate tipa, pe rand, atunci cand se aseaza Victor in bratele lor si apoi ii dau cu rolurile facute sul, in spate. Victor spune „Au!” dupa fiecare lovitura primita in spate.)

BIANCA: Da-te de-aici!

VICTOR: Au!

ADINA: Neobrazatule!

VICTOR: Au!

CORINA: Te zic lu’ mama!

VICTOR: Au!

MALINA: Sa-ti fie rusine!

VICTOR: Au!

LENUTA: Tine si de la mine asta!

VICTOR: Au!

ARMINA (cand ajunge la ea): Pleaca de-aici! Mi-a spus Irina ca ai stat ieri doua ore pe Skype cu ea!

VICTOR: Si tu o crezi! Atata incredere ai in mine!

(O imbranceste suparat si se aseaza langa ea. Intra bibliotecarul, elevii se ridica in picioare. Stau inghesuiti, in spatiul mic creat de semicercul din scaune.)

BIBLIOTECARUL: Scuzati, am gresit clasa!

(Da sa iasa, dar se intoarce, uimit peste masura.)

BIBLIOTECARUL: A, dar stai, asta e biblioteca mea! Si asta e trupa mea de teatru! Dar ce-i cu costumele astea pe voi? Tu esti printul din piesa! De ce te-ai imbracat in Superman?

VICTOR: Spiderman, domnu’. O zis tata sa-i transmit bibliotecarului... (Aici isi duce mana la gura si toti ceilalti isi astupa urechile cu mainile.)

BIBLIOTECARUL: Ce-a zis tata?

VICTOR: A zis ca nu are bani de toate ideile trasnite ale... domnului bibliotecar.

BIBLIOTECARUL: Stai jos!

(Se duce la Armina.)

BIBLIOTECARUL: Tu cine esti?

ARMINA: Printesa!

BIBLIOTECARUL: Nici tu nu ai avut bani de costum de printesa?

ARMINA: Ba da, dar a zis mama ca-mi sta mai bine in costumul asta de pisicuta. (Da dragalas din „labute”.)

BIBLIOTECARUL: Ia loc!

(Se uita la urmatatoarea.)

BIBLIOTECARUL: Si la tine ce-i cu costumul asta?

BIANCA (mandra): Mi l-a luat mama de la second-hand, era la reducere!

(Ceilalti rad. Bibliotecarul doar ii face semn sa ia loc, nu mai poate spune nimic. Se uita in treacat, nemultumit si la ceilalti si merge la catedra, de unde spune foarte afectat.)

BIBLIOTECARUL: Daca maine, la concurs, veniti cu costumele astea, nu sunteti ai mei! (Gesticuleaza cu rolul in mana.) La repetitia de astazi trebuie sa ne concentram fooooarte bine, pentru ca maaaaine este concuuuursul de teatru! (Tresar si toti scot rolurile si le citesc, infrigurati.) Cred ca nu este nimeni care sa nu stie rolul pe de rost, tocmai acuuuum, la repetitia generala!

TOTI (concentrati, inghesuiti, fiecare citind rolul pe ascuns, dand foile una dupa alta, unii urmarind textul cu degetul): Nuuuu, nimeni nu esteeee...

BIBLIOTECARUL: Bun! Atunci sa vad tooooate rolurile la mine, pe birou, in clipa asta! Dati din mana in mana.

(Tresar din nou toti odata si dau rolurile din mana in mana, dar nu catre birou ci intre ei. Bibliotecarul, nervos, se duce si strange el rolurile si apoi le tranteste, botite, pe birou.)

BIBLIOTECARUL: V-am spus doar ca azi repetam cu costume si fara roluri. Haideti, in picioare, incepem repetitia!

(Se ridica toti, stau inghesuiti, numai in spatiul creat de semicercul de scaune. Bate cineva la usa. Cand se bate la usa, cineva din culise, unde au ramas Lica, Viorica si Tudor, bat cu un bat in podea sau cu o lingura de lemn intr-o oala. De asemenea, cand bate cineva la usa toti cei de pe scena, in picioare, in bloc, se intorc, se roteste toata trupa si spun: „Intra!”.)